Un produs Blogger.

sâmbătă, 15 octombrie 2011

Aforismele- magneti ptr. spirit si suflet: Notiuni 'tehnice' despre Pacat

MANDRIA. Fiecare dintre noi suferim de aceasta patima, mai mult sau mai putin. Mandria este prapastia care ne arunca in iad; este sabia care taie legatura noastra cu Dumnezeu.[ Danion Vasile, Despre infruntarea necazurilor ]
Mai mult, trebuie mereu amintit ca nici o fapta buna nu poate inlocui spovedania. Iar pacatele nespovedite sunt cea mai buna recomandare catre iad.
Ca si caderea in erezie. Sunt unii care, plini de o nesabuita ravna, cauta sa urce pe culmile duhovnicesti folosind trasurile altor religii. Fac meditatii yoghine, zic tot felul de formule ptr. linistirea mintii, incetul cu incetul incep sa creada in vise, apoi in zodii si chiar in reincarnare. Ei vor sa urce spre cer, dar de fapt, drumul lor duce in prapastie. [ acelas autor Danion Vasile, Despre infruntarea necazurilor ]

Manastirea BALACIU - pelerinaj & foto-reportaj

Am atasat pe contul meu Flickr un foto-reportaj facut in vara, in ziua sarbatorii Adormirea Maicii Domnului, realizat la Manastirea de calugari de la Balaciu, de pe langa Urziceni, ( locatie care mie imi este nespus de draga ).
Cu aceasta ocazie ii salut pe toti Sfintii Parinti de acolo !

duminică, 9 octombrie 2011

Despre infruntarea necazurilor (II)

Prima parte din postare se regaseste: aici .
Poate ca unii stiti povestea cu omul care se plangea ca are de dus o cruce prea grea. Si un inger a venit la el si l-a dus intr-un loc in cre erau o multime de cruci, de marimi diferite. Uite, i-a spus ingerul, cauta o cruce pe care vrei sa o porti. Cauta o cruce potrivita ptr. puterile tale. Omul a cautat ce a cautat, pana ce a gasit o cruce mica, o cruce pe care si-a dat seama ca o poate purta. Pe aceasta o vreau, i-a spus ingerului. Dar ingerul i-a raspuns: Aceasta este tocmai crucea pe care ai purtat-o si pana acum. Este chiar crucea de care vroiai sa te lepezi ....
Povestioara aceasta are o invatatura de mare folos ptr. noi: daca am putea sa vedem cat de mare este puterea de a rabda fata de incercarile prin care trecem, ne-am da seama ca niciodata crucea nu este prea grea. Daca in viata am trece numai prin incercari usoare - sa zicem ca cea mai grea incercare ar fi sa fim putin raciti -, atunci nu am putea sa scapam de patimile ce zac in sufletele noastre. Ar trebui sa ne fie clar ca Dumnezeu nu a gresit cand a randuit ca drumul spre Rai sa treaca prin cruce. Daca ar fi putut exista un drum mai scurt, din prea marea sa dragoste ni l-ar fi aratat cu siguranta.
Dar oamenii au pierdut intelegerea tainei crucii. Crestinii se gandesc la patimile Mantuitorului numai in Saptamana Mare din Postul Pastilor; si in restul anului nu.

Despre infruntarea necazurilor ....

Cateva carti ale autorului Danion Vasile le gasiti pe site-ul sau personal, inclusiv am reperat coperta cartii (eu beneficiez de alta editie ) pe care-o citesc: Despre infruntarea necazurilor .
Va extrag si un citat din ea:
"Cartea aceasta nu trebuie citita de oamenii care nu au necazuri. Dar cine se afla in aceasta situatie ?
Vrei sa nu mai ai nici un necaz ? Vrei ca dintr-odata sa scapi de tote suferintele ? Vrei sa cunosti calea fericirii pamantesti ? < Cine nu vrea asa ceva ?>" - te aud intrebandu-ma.
Eu indraznesc sa spun ca o astfel de solutie este aparenta, este superficiala, este mincinoasa. Ptr. ca suferinta aduce cununa, aduce rasplata vesnica ....
E adevarat ca, atunci cand omul intelege rostul necazurilor si cand in loc sa fuga de cruce incearca sa o poarte fara sa cracneasca, parca si Dumnezeu ii usureaza incercarile. Dar ptr. aceasta trebuie ca el sa inteleaga taina suferintei si sa priceapa cata dreptate avea Sfantul Ioan Gura de Aur marturisind ca "darul de a suferi este mai mare decat darul de a invia mortii, ptr. ca, facand cineva minuni, Ii ramane dator lui Dumnezeu, pe cand daca cineva sufera, acestuia Dumnezeu ii ramane dator" .... ( autorul cartii )

vineri, 7 octombrie 2011

Cuvinte de folos duhovnicesc ptr. omul contemporan (III)

Primele doua parti ale postarii le gasiti: Aici .
DESPRE INCULTURA:
* Valoarea inseamna ceea ce nu este dus de val si nici ca valul trece. Valoarea este suma realitatilor care au trecut proba de foc a timpului, iar pe langa aceasta a contribuit la ridicarea morala, intelectuala si sociala a oamenilor.  Dar, din clipa in care v-ati nascut si pana in clipa trecerii din aceasta viata, suntem urmatiri de non-valori, de false si mincinoase valori. Totul in jurul nostru este de o falsitate si de o decadenta strigatoare la cer. De la calitatea mancarii pana la calitatea invatamantului, de la stupidele emisiuni TV pana la sedintele parlamentarilor romani, de la modul de a glumi, de a te distra, pana la sufocarea tinerilor cu erotism prezent tot mai fatis pana si in reclamele la dulciuri, de la telenovele [....] pana la muzica MTV, ce batjocoreste [....]  tot ce a mai ramas bun in sufletul fiecaruia dintre noi, totul este o indracire a unui neam, a unei lumi . [....]
Cum mai ramane cu valoarea ? De fapt, mai exista in mijlocul nostru valoarea aceasta ? Atata timp cat acest chinuit neam [nu] ne mai poate da nu neaparat un Iorga sau un Enescu, dar macar pe cineva care sa ne vorbeasca despre ei; atata timp cat acest neam reteaza cu insistenta pe cei care vor sa gandeasca, sa existe frumos, atata timp cat tradarea, minciuna, parazitismul si fatarnicia ajung pana in fruntea mult prea murdara a acestei tari, eu tin sa cred ca nu vom avea valori.
Iar tu, tinere, ce vei face ? Valoarea ta este sufletul tau.; nu ai nimic mai scump, mai important. Nu il vinde pe niste placeri ce te injosesc, te racesc si te lasa trist si rece la toate. [....]
Daca lumea se indreapta spre un rau tot mai generalizat este vina fiecaruia dintre noi de disparitia valorii ( din fiecare din noi ). Mereu asteptam ca celalalt sa fie mai bun, celalalt sa se roage, celalalt sa gandeasca si celalalt sa fie mai demn, mai drept. [...]
Daca tu ai indraznit sa lasi o zi fara sa citesti macar cateva pagini din muntii de literatura de calitate, atunci ai lasat incultura si prostia si indiferenta sa intinda un tentacul spre lumea in care traim ....

Cuvinte de folos duhovnicesc ptr. omul contemporan (II)

Prima parte a postarii o gasiti: Aici .
DESPRE GANDURILE BUNE SI GANDURILE RELE:
* Daca intrebi o musca: " Sunt flori in laturea aceasta ? ", ea iti va raspunde: " Nu stiu. Ci stiu numai ca acolo jos, in groapa, sunt cutii de conserve, gunoaie, necuratii " si iti va insira toate murdariile pe care a stat.
 * Dar de vei intreba o albina: " Ai vazut vreo necuratie in laturea aceasta ? " -, ea iti va spune: " Necuratie ? Nu, nu am vazut nicaieri. Aici locul este plin de flori bine mirositoare "- si iti va enumera o gramada de flori de gradina si salbatice. Vezi, musca stie numai unde exista gunoaie, in timp ce albina stie ca acolo este un crin, mai departe o zambila ...
Dupa cum mi-am dat seama, unii oameni seamana cu albina, iar altii cu musca. Cei care seamana cu musca, in orice conditie cauta sa afle ce rau exista si se preocupa de el; nu vad nicaieri niciun bine. Cei ce seamana cu albina afla peste tot orice bine exista. Omul stricat, stricat gandeste, pe toate le interpreteaza de-a stanga si le vede anapoda. In timp ce acela ce are ganduri bune, orice ar vedea, orice ii vei spune, isi va pune in minte gandul cel bun. [ Cuviosul Paisie Aghioritul, 1924-1994]
* [ .... ] Sa voiesti sa influentezi negativ pe cineva cu intrigi, sa incerci sa-i strici gandul si el sa si-l faca si mai bun ( sa gandeasca mereu pozitiv, altruist ) si sa traga o concluzie mai buna .... M-am minunat de asta ! Ptr. prima data am vazut un astfel de lucru ! [ Cuviosul Aghioritul, 1924-1994 ]
Din calitatea gandurilor unui om se vede starea sa duhovniceasca. Oamenii judeca lucrurile potrivit cu continutul pe care il au inlauntru lor.
Va mai aduceti aminte cum s-au comportat fata de Hristos cei doi talhari care au fost rastigniti impreuna cu El ? Amandoi Il vedeau pe Hristos sus pe Cruce, vedeau cum se cutremura pamantul etc.. Dar ce folos de gand si-au pus in minte unul si ce fel celalalt ! Unul, cel de-a stanga, hulea si zicea: " Daca Tu esti Hristos, mantuieste-Te pe Tine Insuti si pe noi. " Iar celalalt, cel de-a dreapta, spunea: " Noi, dupa dreptate, primim cele cuvenite dupa faptele noastre; Acesta insa n-a facut niciun rau ". Unul s-a mantuit, celalalt s-a osandit. ( Cuviosul Paisie Aghioritul, 1924-1994 )
* Cel sanatos duhovniceste nu accepta ganduri viclene impotriva fratilor sai, ci le schimba in bune. Peste tot vede planul lui Dumnezeu ptr. mantuirea sa. [...] Omul sanatos nu vede deloc in jurul lui oameni rai. Toti sunt buni, toti sunt sfinti. Acest fapt desigur poate sa il faca in ochii celorlalti prost si naiv, dar el are slava lui Dumnezeu. Si daca din intamplare ceilalti isi ies din fire, chiar si atunci ii justifica. De aceea un aghiotant se exprima ca trebuie sa fim o fabrica de ganduri bune. Incontinuu sa transformam gandurile. Sa indreptatim pe toti oamenii. Este semnificativ ca suntem bolnavi, de aceea suntem inclinati spre faptul de a judeca si de a condamna. [...] Cei mai multi suferim de lipsa acestei sanatati duhovnicesti. De aceea toate si toti ne gresesc. [ Mitropolitul Hierotheos Vlachos, n. 1945 ]
* Sa nu judecam pe nimeni, nici pe cei rai si stricati, sa nu-i criticam, ci sa-i vedem curati si drepti, asa cum ar trebui sa fie. [...] De multe ori, fara ca noi sa stim, in acesti oameni aparent stricati in ochii lumii se ascund [...] viitorii sfinti. ( Sfantul Macarie Egipteanul )
* Daca, de exemplu, banuim pe un om de ceva, vicleanul este capabil de orice ptr. a ne da dovezi impotriva omului respectiv. De multe ori exista atat de multe indicii, incat nu incape nici o indoiala ca cel banuit este vinovat. Toate acestea sunt lucrari ale diavolului, desi omul respectiv este cu totul nevinovat. ( Parintele Porfirie din Grecia, 1906-1991 )
* Firea lucrurilor se masoara dupa dispozitia launtrica a sufletului, adica asa cum este fiecare, asa il judeca si pe celalalt ( Cuviosul Nichita Stithatul )
* Intr-o zi, pe cand eram coplesit de maraciune din cauza unor oameni care ma judecau pe nedrept (n.r.- autorul), parintele [Porfirie din Grecia, 1906-1991] a tras din nou semnal de alarma. I-am zis ca nu spusesem nimic, nici nu facusem ceva impotriva acuzatorilor mei, ci doar gandeam negativ, fara sa-mi exteriorizez gandurile, asa incat ele nu afectau pe nimeni. Atunci, Batranul mi-a dezvaluit inca un secret al luptei duhovnicesti:
- Nu este bine sa te tulburi ptr. acuzatiile ce ti se aduc ! Raul incepe cu gandurile rele. Cand te superi si te tulburi, fie si numai cu gandul, lovesti in sufletul tau, il alungi pe Duhul Sfant si-i ingadui diavolului sa mareasca raul. Tu roaga-te mereu, iubeste si iarta, alungand din minte orice gand rau.
Parintele ma invat, prin urmare, ca gandul rau fata de fratele nostru, pe de o parte ne intuneca sufletul, iar, pe de alta, poate face rau chiar fratelui. Gandul cel rau degaja o putere negativa care il influienteaza in aceeasi masura in care il ajuta rugaciunea. [...] Gandul rau nu poate fi ascuns. El influienteaza in mod nefericit pe cel despre care gandim rau, chiar si de departe, chiar si cand acela nu intelege motivul ptr. care vine in contradictie cu noi. Suntem datori, asadar, sa fim curati cu inima - curati nu doar cu fapte, ci si de ganduri rele, mai ales de amaraciune si de tinerea de minte a raului.
* Cand oamenii se supara si se infurie, se raspandeste o putere rea ce vine de la raul din ei, putere prin care ii influienteaza pe ceilalalt chiar si atunci cand nu-i zic nimic. In felul acesta isi influienteaza astazi si parintii pe copii lor. [...] Il ranesti pe celalalt chiar si fara sa-i vorbesti de loc ! Ii transmiti energia negativa ... Asadar, gandeste mereu pozitiv despre celalalt.

Cuvinte de folos duhovnicesc ptr. omul contemporan (I)

Cartea: Cuvinte de folos duhovnicesc pentru omul contemporan , Editura Agapis 2010, este o selectie de texte, introduceri si comentarii interesante facuta de Lectorul univ. dr. Andrei Dragulinescu. Regasim in cadrul ei urmatoarele subcapitole: Cuvinte de folos duhovnicesc pentru omul contemporan - partea a doua - Lector Univ. Dr. Andrei Dragulinescu - Minunile parintilor cu viata sfanta - Monahismul - Munca - Necredinta - Neiertarea aproapelui - Postul - Rugaciunea - Smerenia - Spovedania - Vechiul si noul calendar - Vorbirea de rau.
Mai jos, voi extrage cateva pasaje care mi-au atras - in mod special - atentia .... Voi incepe cu acesta:
"De multe ori am scris cuvinte pentru folosul meu (n.r. - autorul cartii) sufletesc si am crezut ca aceste cuvinte pot folosi si altor persoane care nu prea au vreme sa deschida cartile si poate nici nu au la indemana cartile potrivite. Stiu ca in ziua de azi mai toata lumea este grabita si cartile cele groase ale Sfintilor Parinti stau uitate si rar cine le mai citeste. Mintea este impovarata cu grija trupeasca si cu necazurile vietii. Pentru indulcirea sufletului, greu se gaseste vreme in veacul nostru. Si aceasta ne pagubeste mai mult decat toate. Caci neavand ragaz a privi mai des catre cele ceresti, uitam de rostul vietii, slabim duhovniceste si ajungem de multe ori la deznadajduire, cand vedem ca se cheltuieste viata in chip zadarnic". [ Sfantul Ioan Iacob Hozevitul ]

DRAGOSTEA Adevarata seamana cu flacara lumanarii. Oricate lumanari ai aprinde de la ea, flacara de la inceput ramane intreaga. Nu se imputineaza deloc. Si fiecare lumanare noua are aceeasi flacara ca si celelalte. ( Parintele Epifanie Teodoropoulos, 1930-1989 ).
*
Sa avem catre Dumnezeu inima de fiu, catre aproape inima de mama, si catre noi inima de judecator. ( Monahul Agapie Criteanul, sec. 18 )
*
Cand suntem indragostiti de cineva, oare nu rostim in launtru nostru numele lui si, daca persoana iubita lipseste ptr. mai mult timp, nu-i rostim si mai des numele in launtru nostru ? In absenta fizica a persoanei iubite sporim amintirea chipului si numelui iubit. In mod inconstient, avem impresia ca pastram ceva din prezenta ei in launtrul nostru, murmurandu-i numele. Cine a iubit stie ca aceste cuvinte sunt adevarate. Si atunci, il iubim cu adevarat pe Dumnezeu ? Cati dintre noi pot spune cu adevarat ca cheama indragostiti in ajutor Numele lui Iisus Hristros ?
*
Azi sunt fericit. Prin Hristos iubesc pe toti. Este o cale atat de greu inteleasa si acceptata de oameni ! Dar sunt convins ca este singura care duce catre fericire ....
Toti umblam dupa fericire. Toti o dorim, toti o cautam .... Intru direct in intimitatea inimilor voastre si va spun: cautati fericirea in sufletele voastre. Sa nu asteptati fericirea sa vina din alta parte decat dinauntru vostru, din sufletul vostru, unde salasluieste Hristos. Daca veti astepta fericirea din afara voastra, veti trai deceptii peste deceptii si niciodata nu o veti atinge. ( Valeriu Gafencu )
DESPRE EREZII:
* Ereticii se aseamana cu falsificatorii de monede. Cazand astfel de monede in mainile celor cunoscatori, acestia observa falsitatea, caci chipul regelui (etc.) nu se poate imita destul de bine. Ereticii insa nazuiesc sa dea invataturilor lor aparenta de adevar, cu texte din Sfanta Scriptura. [ Sfantul Efrem Sirul ]
* Erezie inseamna abatere de la dreapta credinta. Ea inseamna mimarea drumului spre mantuire. [...] Cauza tuturor ereziilor a fost dintru inceput mandria omeneasca, ce [...] doreste sa faca inovatii. Omul mandru nu suporta sa urmeze Traditiile Bisericii, crezand ca el insusi poate talcui mai bine Sfanta Scriptura ...
* Exista doar o singura Biserica a lui Hristos, apostolesca si soborniceasca. Nu mai multe, nici macar doua. Iar celelalte sunt sinagogi ale celor ce viclenesc si sinod al razvratitilor. ( Sfantul Fotie cel Mare, patrirhul Constantinopolului )
* Cine spune ca iconoclastii ( respingatorii icoanelor ) nu sunt eretici a lepadat invatatura ortodoxa a Sfintelor Sinoade. [ Prin iconoclasm se întelege acel curent eretic, care îsi are începutul mai înainte de domnia lui Leon al III-lea (717-741), dar care în timpul acestui împarat a luat o dezvoltare foarte mare, reprezentând chiar politica sa în problemele religioase. Etimologic, iconoclasmul înseamna "distrugerea icoanelor" de la cuvintele grecesti eikon = chip, înfatisare, icoana si klasma = a distruge, a sfarâma. Uneori se vorbeste de iconomahie pentru a indica aceeasi actiune de distrugere si necinstire a icoanelor, de la eikon si mahe = lupta. ]
* Parerea ca "Duhul Sfant purcede de la Tatal si de la Fiul ( filioque)" este potrivnica lamuririi hotarate de a Domnului nostru: ( Ioan 15, 26 ) "Care de la Tatal purcede" si potrivnica marturisirii intregii Biserici, dupa cum este incredintata de catre cele sapte Sinoade Ecumenice: "Care de la Tatal purcede "( Crezul sau Simbolul credintei ). [...] "Daca cineva va avea dreapta parere despre Tatal si Fiul, dar nu va avea despre Sfantul Duh, este eretic." [ Enciclica Patriarhilor Ortodocsi de la 1848 ].

[ Va Urma ! ]

miercuri, 5 octombrie 2011

IF .....

IF.....
[ Joseph Rudyard Kipling ]

IF you can keep your head when all about you
Are losing theirs and blaming it on you,
If you can trust yourself when all men doubt you,
But make allowance for their doubting too;
If you can wait and not be tired by waiting,
Or being lied about, don't deal in lies,
Or being hated, don't give way to hating,
And yet don't look too good, nor talk too wise:

If you can dream - and not make dreams your master;
If you can think - and not make thoughts your aim;
If you can meet with Triumph and Disaster
And treat those two impostors just the same;
If you can bear to hear the truth you've spoken
Twisted by knaves to make a trap for fools,
Or watch the things you gave your life to, broken,
And stoop and build 'em up with worn-out tools:

If you can make one heap of all your winnings
And risk it on one turn of pitch-and-toss,
And lose, and start again at your beginnings
And never breathe a word about your loss;
If you can force your heart and nerve and sinew
To serve your turn long after they are gone,
And so hold on when there is nothing in you
Except the Will which says to them: 'Hold on!'

If you can talk with crowds and keep your virtue,
' Or walk with Kings - nor lose the common touch,
if neither foes nor loving friends can hurt you,
If all men count with you, but none too much;
If you can fill the unforgiving minute
With sixty seconds' worth of distance run,
Yours is the Earth and everything that's in it,
And - which is more - you'll be a Man, my son!

marți, 4 octombrie 2011

Invataturile Staretul Tadei de la Manastirea Vitovnita (II)

Imaginea este chiar coperta cartii din care voi extrage niste pasaje interesante care pot lumina sufletele cititorilor, intocmai ca un clar de Luna cristalin ce-si revarsa fata catre pamant cu rafinament. Cartea acesta am citit-o cu ceva vreme in urma, insa este mereu o incantare sa revin asupra ei, s-o rasfoiesc si sa-i sorb intelepciunea si blandetea .... Ma puteti considera nu neaparat un critic impatimit al lecturilor duhovnicesti ci mai degraba un enorias - cu ferestrele sufletului larg deschise - nostalgic(a) ptr. a-i primi pe Dumnezeu, pe Iisus si Maica Domnului in mod constant in viata sa, zi de zi, clipa de clipa .... Inainte de a ma apuca de tehnoredactat tin sa punctez ca pasajul ales il dedic ( in mare parte ) alesilor neamului nostru, si indeosebi distinsilor nostri parlamentari care, cu finetea nefireasca a somnului lor din timpul programului, umplu caragialesc tribunele Casei Poporului ....
Domnul a luat asupra Sa toate grijile noastre, caci noi nu ne putem ajuta singuri, ci numai incalcand lucrurile.
Noi, aici in tara noastra si pretutindeni in lume, culegem roadele gandurilor si dorintelor nostre. Daca gandurile si dorintele noastre nu sunt bune, nici rodul lor nu poate fi bun. Avem nevoie sa ne pocaim si sa ne schimbam viata. Pocainta nu inseamna numai sa mergi la preot, ci trebuie sa ne curatim sufletul de acele ganduri si de depresia in care am cazut din pricina drumului intortocheat al vietii. Pocainta inseamna reinoirea vietii, tintirea sau ravna spre binele desavarsit, lepadarea de partile rele ale vietii. Aceasta slabiciune o au si oamenii credinciosi, si din pricina ei suferim. Daca poporul nostru s-ar fi pocait, n-am mai fi fost incercati de suferintele prin care trecem acum, caci noi insine, prin cugetele noastre si dorintele noastre, ne complicam viata. Pana acum nu am stiut asta, iar acum inteleg ca sunt vinovat pentru toate. Sunt vinovat ptr. toate si inca foarte mult. Intotdeauna m-am minunat de faptul ca Sfintii Parinti s-au socotit pe ei insisi cei mai rai dintre toti oamenii.
[ .... ] Va zic sa nu va mahniti si sa luati aminte ca: monahie poate sa fie si fara uniforma. Dumnezeu nu vrea de la noi uniforma, ci vrea ca viata noastra sa fie buna si plina de bune-savarsiri. Poti fi monahie si in lume. In Rusia sunt multi monahi si preoti care nu poarta uniforma, caci acest lucru este oprit. In Rusia a crescut mult duhul evlaviei. Va veni Domnul si la noi, numai ca trebuie sa ne rugam din inima Domnului sa ne ajute, caci ne-am ratacit foarte mult. Credinta noastra trebuie sa creasca. Ea sporeste cu timpul, se face puternica si mai puternica. Daca ne rugam din inima, Dumnezeu ne implineste rugaciunea, caci El este Dumnezeul nostru al tuturor, Parintele nostru si, de aceea, trebuie sa sporim in rugaciune. In tara noastra trebuie sa fim uniti intr-un cuget si, daca vom dobandi aceasta, nu vom mai avea vrasmasi.
*
Daca privim istoria poporului Israil, vedem ca dusmanii ii biruiau de fiecare data cand se lapadau de Domnul, dar El ii ajuta intotdeauna cand acestia cercau o pocainta neprefacuta. Domnul este intotdeauna cu noi. Ii certam mereu pe politicienii care sunt la putere, dar ei sunt copii nostrii. Noi, cei batrani (n.r.- autorul), suntem vinovati, si nu ei, caci noi le-am dat pilda pe care sa o urmeze in viata. Suntem chip al parintilor nostri, imagine a celor batrani, si nu am putut vedea multe al ei. Noi, cei batrani, suntem vinovati ca nu ne-am indrumat copii pe calea cea dreapta. Noi, baranii, se cuvine sa o luam de la inceput, sa pornim de la noi insine, nu sa-i indreptam din afara pe ceilalti. Sfintii parinti spun ca trebuie sa ne indreptam pe noi insine, sa ne mantuim, si multi se vor mantui in jurul nostru. Trebuie sa ne ostenim sa fim buni, intotdeauna plini de pacea si linistea ce izvorasc din noi. Insumi (n.r.- autorul) am vazut cum prin gandurile bune pe care le am, pot sa atrag sau sa indepartez pe cineva. Trebuie sa ne schimbam, e nevoie sa ne intarim in credinta si apoi sa ne ostenim. Sfintii Parinti au dat multe deslusiri despre rugaciunea mintii, despre cum trebuie sa ne stapanim inima si mintea. Sfintii Parinti spun ca se cuvine sa cautam ca fiecare lucrare, gand si munca a noastra - toate sa izvorasca din inima, caci cu inima sintim, iar nu cu mintea. Cu mintea cugetam, iar cand totul izvoraste din inima, se aduna acolo puterile mintii.
*
Cand ne rugam, sa o facem din inima, caci Dumnezeu este Domnul inimii. El este miezul vietii fiecarei fiinte vii. El este Cel ce sprijina viata si nu trebuie sa-L cautam in alt loc.El se afla aici, si aseapta sa-L primim si sa credem intr-insul. Avem prea putina credinta si incredere in Domnul. Cand vom avea atata incredere in El cat avem in prietenii nostrii, atunci cand ii rugam sa faca ceva ptr. noi cand vom avea atata incredere, nici noi si nici tara noastra nu vom mai avea de suferit.

Valmasagul gandurilor din noi si din tara noastra isi are obarsia in gandurile noastre. Noi suntem cei care pricinuim lipsa de randuiala a gandurilor, iar daca politicienii nostri ar fi toti intr-un cuget, nu am fi in stare aceasta. Suntem constienti ca in noi se afla o putere si o viata dumnezeiasca.. Fiecare persoana, ca putere dumnezeiasca, cand se uneste cu celelalte, faureste o putere uriasa, si vrasmasul fuge de asta; intr-insa salasluieste intelegerea, iar in el, acolo, dezbinare. Daca politicienii nostri ar fi uniti, nu am mai avea dusmani, atunci vrasmasului nu i-ar mai fi de folos nici armele, nici oastea, nimic.

Noi suntem fiinte daruite de Dumnezeu, dar nu stim sa traim cum se cuvine- si facem iad si in noi, si in jurul nostru ....

Lacase de cult: Manastirea Cernica (III)

Primele doua parti ale articolului le gasiti la urmatoarea pagina virtuala a acestui blog, iar ilustratii suplimentare de la Manastirea Cernica gasiti direct pe contul meu Flickr .
Si Iisus i-a zis: Eu sunt invierea si viata; cel ce crede in Mine, chiar daca va muri, va trai. Si oricine traieste si crede in Mine nu va muri in veac. Crezi tu aceasta ?
Zis-a Lui: Da, Doamne. Eu am crezut ca Tu esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, Care a venit in lume. [ Ioan, 11, 25-27 ]
MONAHI:
(1) Monahul Erou Iorgu Cosma (1847-1902);
(2) Monahul Eufrosin Tihonchi (1911-2003).

OAMENI de cultura si arta: 
(1) Vasile Banicila (1897-1979);
(2) Ernest Bernea (1905-1990);
(3) Traian Biltiu- Dancus (1899-1975);
(4) Alexandrina Candea (1928-2002);
(5) Mihai Constantinescu (1926-1987);
(6) Cristina Crasmariu (1956-1994);
(7) Vasile Filip (1900-1983);
(8) Vasile Gorduz (1931-2008);
(9) Octav Grigorescu (1933-1987);
(10) Ioan Ianolide (1919-1986);
(11) Virgil Mazilescu (1942-1984);
(12) Eufrosina Molcut (1930-2004);
(13) Georgeta Naparus (1930-1997);
(14) Nicolae Paun (1907-1970);
(15) Dinu Ranetti (1920-1987);
(16) Radu Petrescu (1927-1982);
(17) Maria Romanoff (1876-1897);
(18) Daniel Turcea (1945-1979);
(19) Ion Tuculescu (1910-1962);
(20) Ion Vlasiu (1908-1997);
(21) Zavaidoc / Marin Teodorescu (1896-1945).

PROFESORI, Medici, Invatatori: 
(1) Alexie Ciobotea (1915-1999);
(2) Ivanca Olivotto (1914-1996);
(3) Stefan Urlateanu (?-1907).
Sufera impreuna cu mine ca un bun ostas al lui Hristos Iisus. Niciun ostas nu se incurca in treburile vietii, ca sa fie pe plac celui care strange oaste. Iar cand se lupta cineva la jocuri, nu ia cununa daca nu s-a luptat dupa legile jocului. [ II Tim. 2,3-5 ]
MILITARI:
(1) Gen. Romulus Aldea (1895-1975);
(2) Col. Nicolae Bibescu (1818-1888);
(3) Gen. Enache Borcescu (1895-1955);
(4) Gen. Lt. Ion N. Botea (1897-?);
(5) Lt. Col. Lucian Mihai Geamanu (1945-1989);
(6) Gen. Stefan Marinescu (1903-1993);
(7) Gen. Dumitru Mehedinti (1880-1973);
(8) Gen. Constantin Sendrea (1913-1993).
Ca El a cunoscut zidirea noastra; adusu-Si-a aminte ca tarana suntem. Omul ca iarba, zilele lui ca floarea campului; asa va inflori. Ca duh a trecut prin-insul si nu va mai fi si nu se va mai cunoste inca locul sau. [ Psalmul 102, 14-16 ]

{ *Bibliografie*: Ostrovul Invierii: Cimitirul Manastirii Cernica.
Foto- reportaj facut la fata locului de catre autoarea blogului, 2011. }

duminică, 2 octombrie 2011

Lacase de cult: Manastirea Cernica (II)

( FOTO 1: Arhiva proprie )
Prima parte a articolului o gasiti la urmatoarea pagina virtuala a acestui blog, iar ilustratii suplimentare de la Manastirea Cernica gasiti direct pe contul meu Flickr .
( FOTO2: Arhiva proprie )
( FOTO 3,4,5,6: Arhiva proprie )
Ce este dar de mirare, cand un om care sub aceasta conditie s-a nascut, face indestulare legii si hotararii dumnezeiesti ? Ce este de mirare cand un om nascut din parinti muritori merge pe calea firii sale, de la care nu se poate abate ? Ceea ce este vechi nu este ceva neobisnuit; ceea ce se face in toate zilele nu este ceva neauzit; ceea ce se intampla cu toti nu este o raritate. Daca mosii si stramosii tai au mers pe aceasta cale a mortii, daca inca de la Adam toti patriarhii si proorocii au trebuit sa se desparta de lumea aceasta, sa se inalte sufletul nostru dintru adancul intristarii. [ Sf. Ioan Gura de Aur, Sfintii Parinti despre Moartea si Invierea Domnului, Ed. Sophia, Bucuresti, 2008 ]
Ai vazut deci ca pretutindeni moartea este numita adormire si somn ? Ai vazut chipul mortii care, inainte de venirea Domnului, era infricosator a ajuns usor de dispretuit acum, dupa inviere ? Ai vazut stralucitul trofeu al invierii ? Datorita invierii ni s-au adus mii si mii de bunatati. Datorita invierii s-a pus capat inselaciunii celor rai ce salasluiesc in iad. Datorita invierii noi radem de moarte. Datorita invierii ne grabim cu dor spre bunatatile viitoare. Datorita invierii noi, cei imbracati cu trup, nu suntem, daca nu voim, cu nimic mai prejos de puterile cele fara de trup. [ Sf. Ioan Gura de Aur, Predici la sarbatori imparatesti si cuvantari de lauda la sfinti, E.I.B.M.B.O.R., Bucuresti, 2006, pag. 149-150 ]
ACADEMICIENI si profesori universitari:
(1) Acad. Aurel Flavius Avramescu (1903-1985);
(2) Prov. Univ. Dr. Pantelimon Avramescu (1915-1985);
(3) Acad. Virgil Candea (1927-2007);
(4) Prof. Univ. Dr. Victor Giuleanu (1914-2006);
(5) Prof. Ion Luca Georgescu (1901-1996);
(6) Acad. Prof. Dr. Serban Solacolu (1905-1980).

ARHIMANDRITI:
(1) Benedict Ghius (1904-1990);
(2) Athanasie Gladcovschi (1910-1981);
(3) Teofil Panait (1953-1996);
(4) Justin Serbanescu (1869-1941);
(5) Simion Ciumandra (1878-1969).

PROTOSINGHELI:
(1) Zosima Parvulescu (1887-1949);
(2) Augustin Mateescu (1886-1961);
(3) Ieronim Stanciu (1953-2008).

IEROMONAHI SI IERODIACONI:
(1) Ierom. Ilie Cioruta (1909-1997);
(2) Ierom. Gavriil Constantinescu (1929-2002);
(3) Ierd. Visarion Iugulescu (1922-2008).

( Va urma .... )

Lumina ptr. Candela din Suflet: BIBLIA [ Sfanta Scriptura ]

Dupa ce Dumnezeu odinioara, in multe randuri si in multe chipuri, a vorbit parintilor nostri prin prooroci, in zilele acestea mai de pe urma ne-a grait noua prin Fiul, pe Care L-a pus mostenitor a toate si prin Care a facut si veacurile. [ Evr. 1,1-2 ... NOUL TESTAMENT ]

Ganduri Scurt- Metraj ... ptr. seara sfanta de Duminica

Nu va temeti de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot sa-l ucida; temeti-va mai curand de acela care poate si sufletul si trupul sa le piarda in gheena. ( Mt. 10, 28 )

sâmbătă, 1 octombrie 2011

Ganduri Scurt- Metraj: CRUCEA Mantuitoare

Am deschis Bibia s-o citesc ( am parcurs-o pe jumatate pana acum ) si am dat, spre surprinderea mea, de-o foita - un sfert dintr-un A4, tiparita - pe care sta scris urmatoarele: < Inainte de a-ti da crucea pe care o duci, Dumnezeu a privit-o cu ochii Sai cei prea- frumosi, a examinat-o cu ratiunea Sa dumnezeiasca, a verificat-o cu dreptatea Sa neajunsa, a cantarit-o in mainile Sale pline de afectiune, ca nu cumva sa fie mai grea decat o poti duce. Si dupa ce a masurat curajul tau, a binecuvantat-o si ti-a pus-o pe umeri. Deci, o poti duce.
Tine-o bine si urca pe Golgota spre Inviere ! > ....