Prima parte din postare se regaseste: aici .
Poate ca unii stiti povestea cu omul care se plangea ca are de dus o cruce prea grea. Si un inger a venit la el si l-a dus intr-un loc in cre erau o multime de cruci, de marimi diferite. Uite, i-a spus ingerul, cauta o cruce pe care vrei sa o porti. Cauta o cruce potrivita ptr. puterile tale. Omul a cautat ce a cautat, pana ce a gasit o cruce mica, o cruce pe care si-a dat seama ca o poate purta. Pe aceasta o vreau, i-a spus ingerului. Dar ingerul i-a raspuns: Aceasta este tocmai crucea pe care ai purtat-o si pana acum. Este chiar crucea de care vroiai sa te lepezi ....Povestioara aceasta are o invatatura de mare folos ptr. noi: daca am putea sa vedem cat de mare este puterea de a rabda fata de incercarile prin care trecem, ne-am da seama ca niciodata crucea nu este prea grea. Daca in viata am trece numai prin incercari usoare - sa zicem ca cea mai grea incercare ar fi sa fim putin raciti -, atunci nu am putea sa scapam de patimile ce zac in sufletele noastre. Ar trebui sa ne fie clar ca Dumnezeu nu a gresit cand a randuit ca drumul spre Rai sa treaca prin cruce. Daca ar fi putut exista un drum mai scurt, din prea marea sa dragoste ni l-ar fi aratat cu siguranta.
Dar oamenii au pierdut intelegerea tainei crucii. Crestinii se gandesc la patimile Mantuitorului numai in Saptamana Mare din Postul Pastilor; si in restul anului nu.
